Călimănești

Călimănești este un oraș în județul Vâlcea, Oltenia, România, situat în partea de nord-est a județului, la poalele masivului Cozia și munților Căpățânii din Carpații Meridionali, pe ambele maluri ale râului Olt, la ieșirea acestuia din defileu. Orașul este renumit ca stațiune balneoclimaterică, datorită apelor termale și minerale din zonă, și este un important centru turistic al Vâlcii. Atestat documentar din anul 1388, Călimănești își are originea în apropierea Mănăstirii Cozia, una dintre cele mai importante ctitorii ale lui Mircea cel Bătrân.

Date Geografice

Coordonate	45°14′21″N 24°20′36″E
Altitudine	260–280 m.d.m.
Județ	Vâlcea
Regiune	Oltenia
Suprafață	104,5 km²
Populație (2021)	7.348 locuitori
Densitate	85 loc./km²
Cod poștal	245600
Fus orar	UTC+2 (EET/EEST)
Prefix telefonic	0250
Vecinătăți	Râmnicu Vâlcea (S), Călinești (E), Olteni (V), Golotreni (N), DN7 (E81)
Ape	Râul Olt, Pârâul Păușa, pârâul Gardului (Ursicii)

Relief

Orașul Călimănești se află în mica depresiune subcarpatică Jiblea-Calimanesti, pe ambele maluri ale râului Olt. Teritoriul este alcătuit din dealuri subcarpatice și o luncă largă a Oltului, la ieșirea din defileu. Altitudinile variază între 260 și 280 de metri. Pe teritoriul orașului se află izvoare termale și minerale, în special zona Căciulata, precum și monumente naturale precum Cascadele Lotrișor și Urzicii. Padurea seculară de brad din jurul Mănăstirii Cozia și masivul Cozia definesc peisajul natural deosebit al zonei.

Climă

Clima este de tip continental de tranziție, cu influențe montane datorate proximității Carpaților Meridionali. Temperatura medie anuală este de circa 8–10°C, cu ierni reci cu ninsori frecvente și veri plăcute, temperate de altitudinea moderate. Precipitațiile sunt moderate, iar microclimatul creat de protecția muntilor favorizează dezvoltarea stațiunii balneare. Aerul este curat, cu concentrații scăzute de poluanți, datorită poziționării în valea râului Olt, departe de zonele industriale mari.

Populație și demografie

Recensământ	Populație
1930	~7.500
1956	~8.000
1977	~8.500
2002	~8.300
2011	7.622 locuitori
2021	7.348 locuitori

Populația orașului Călimănești este în ușoară scădere, în urma recensământului din 2011 când fuseseră înregistrați 7.622 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (82,51%), cu o minoritate de romi (5,43%), iar pentru 11,99% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (86,3%), urmat de penticostali și alte confesiuni creștine.

Istorie

Orașul Călimănești este atestat documentar pentru prima dată la 20 mai 1388 de către domnitorul Mircea cel Bătrân, care a închinat mănăstirii Cozia satul boierului Nan Udobă de pe locul numit Călimănești pe Olt. Legenda spune că Mănăstirea Cozia — de care este legată nașterea satului — a fost ridicată în apropierea alteia, zidită de Negru Vodă, la poalele muntelui Capra. În anul 138, romanii cucerind Dacia ridică aici castrul de apărare Arutela, în locul numit Bivolari, sub poalele muntelui Kogaionon (masivul Cozia de astăzi). Construcția castrului a favorizat dezvoltarea unei așezări rurale pe ambele maluri ale Oltului.

În secolul al XIX-lea, Călimănești era cunoscut pentru izvoarele minerale descoperite încă din timpul dacilor și romanilor, valorificate terapeutic începând cu anul 1830. Doctorul Carol Davila a recomandat în jumătatea secolului XIX apele minerale de la Căciulata împăratului Napoleon al III-lea, care suferea de o boală a ficatului apa fiind îmbuteliată și dusă cu poștalionul la Paris. De asemenea, împăratul Francisc Iosif al Austro-Ungariei a beneficiat de tratamentul apelor minerale de la Căciulata.

Datorită faimei apelor miraculoase, stațiunea Călimănești nu a parcurs toate etapele dezvoltării de la cătun la sat, comună, oraș, ci a trecut direct la stadiul de stațiune balneară. La începutul secolului al XX-lea, mari potentați au construit vile în stil elvețian, un sanatoriu și cazinouri, iar la 18 iulie 1899 a fost construită gara Călimănești, o construcție care și-a păstrat identitatea arhitectonică de-a lungul secolelor. Orașul a fost declarat oficial oraș prin legea de reorganizare administrativă și este format din localitățile componente Căciulata, Călimănești (reședința), Jiblea Nouă, Jiblea Veche, Păușa și Seaca.

Obiective turistice

Mănăstirea Cozia

Mănăstirea Cozia, ctitorie a marelui voievod Mircea cel Bătrân, este cel mai important monument istoric din zonă, situat la aproximativ 5 km de oraș. Aici se află locul de veșnică odihnă al domnitorului și al maicii Teofana, mama lui Mihai Viteazul. Mănăstirea este un loc de pelerinaj și unul dintre cele mai fotografiate monumente medievale din România, având o arhitectură de o rară frumusețe, specifică stilului muntenesc al secolului al XIV-lea.

Ansamblul Conacului Brătianu — Vila „Florica"

Vila „Florica" este un monument reprezentativ de arhitectură neoromânească edificată în prima jumătate a secolului XX de familia Brătianu, pe un nuclee de construcție datând din secolul XVIII. Ansamblul include vila, biserica-neconol „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul" (1909-1912), clădirile-anexă și parcul. Vila a fost „casa copilăriei" poetului Ion Pillat și a reprezentat un centru de decizii politice importante pentru istoria României moderne.

Schitul Ostrov

Schitul Ostrov, ctitorie a lui Neagoe Basarab, este considerat prima mânăstire de maici din Țara Românească. Este situat pe Insula Ostrov, singura insulă a râului Olt locuită și, de fapt, singura insulă a unui râu interior din România. Insula a fost înălțată în anii 1975-1980 datorită lucrărilor hidrotehnice pe Olt.

Castrul Roman Arutela

Ruinele castrului roman Arutela se află la Bivolari, aproape de Hidrocentrala Cozia, pe malul Oltului. Castrul a fost construit de romani în anul 138, fiind un important punct de apărare și control al trecerii peste Dunărea de Munte (la acea vreme). Denumirea Arutela se trage din numele roman al râului Olt.

Masa lui Traian

Promontoriul stâncos „Masa lui Traian" se află pe Muchia lui Teofil, lângă albia Oltului, la ieșirea din defileu. Se spune că în acest loc împăratul Traian a luat masa în timpul expediției sale spre Sarmizegetuza, împotriva dacilor lui Decebal. Dimitrie Bolintineanu a fost inspirat de această stâncă când a scris poezia „Cea din urmă noapte a lui Mihai cel Mare".

Parcul Național Cozia

Parcul Național Cozia, situat în partea central-sudică a Carpaților Meridionali, se întinde pe o suprafață de 17.000 ha, din care 7.000 ha sunt destinate cercetării științifice. Parcul este acoperit aproape în întregime de păduri de fag, brad, molid și stejar, oferind un peisaj mirific. Aici se pot întâlni specii rare de plante (laleaua pestriță, trandafirul de Cozia, centaurea Coziensis) și animale sălbatice (capra neagră, cerbul carpatin, lupul, ursul, râsul).

Cascada Urzicii (Gardului)

Cascada Urzicii, situată pe cursul pârâului Gardului (Ursicii), afluent al Păușii, are o cădere de 17 metri și este o atracție spectaculoasă pentru drumeți și turiști, aflată la aproximativ 6 km de Călimănești-Căciulata.

Drumul Geniului și Podul Suspendat

Drumul Geniului (Drumul de cură balneară / Drumul muncitorului) a fost construit la sfârșitul secolului XIX de către geniști, în scopul militar și civil, pentru transportul lemnelor din pădure. Drumul se întinde pe o distanță de 2 km și este străjit de copaci seculari, cu bănci pentru odihnă și electricitate. Un punct de atracție deosebit este „Podul suspendat", un pod metalic situat la înălțime fără pilon de susținere la centru, pe deasupra unui pârâu.

Gara Călimănești (1899)

Gara Călimănești, construită în 1899, este o construcție cu valoare istorică și arhitecturală, care și-a păstrat identitatea de-a lungul secolelor. Gara deservește legătura feroviară între București și Sibiu, fiind un nod important pe axa DN7.

Cărțile Memoriale și locuri de cult

Pe teritoriul orașului se mai află Biserica „Sfinții Voievozi" din Călimănești, Biserica „Sfinții Voievozi" din Păușa, Ruinele Brâncovenești din Valea Mare-Podgoria (vechiul conac de vie), Ruinele Conacului Brâncovenesc, Biblioteca Orășenească „A. E. Baconschi" (clădire monument istoric), Schitul Sfântul Ioan („Biserica de sub stâncă" sau „Cozia 2"), precum și Mănăstirea Turnu, una din mănăstirile izolate ale Vâlcii cu un peisaj înconjurător spectaculos.

Personalități

Nicolae Rădescu (1874–1953) — general și om politic, ultimul prim-ministru al României înainte de instaurarea regimului comunist.

Mihai Eminescu (1850–1889) — poetul național al României, care a vizitat Călimănești și Mănăstirea Cozia în anul 1882, scriind în ziarul Timpul o remarcă zguduitoare despre starea de fapt a ctitoriei lui Mircea cel Bătrân.

Octavian Goga (1881–1938) — poet și politician, care în anul 1909 a venit la Călimănești pentru a pregăti apariția volumului „Ne cheamă pământul".

Alexandru Davila (1862–1929) — dramaturg și om de teatru, fiul celebrului dr. Carol Davila și nepoță a lui Dinicu Golescu, născut în Conacul Goleștilor din Golești (astăzi cartier al orașului).

Dinu Vasiu (1914–2001) — pictor.

Virgil Moise (n. 1934) — pictor și scenograf.

Mioara Roman (1940–2024) — jurnalistă și scriitoare, soția lui Petre Roman.

Florin Zamfirescu (n. 1949) — actor de teatru și film, Casei de Cultură din Călimănești îi poartă astăzi numele.

Ion Constantinescu (n. 1962) — pictor.

Laurențiu-Nicolae Cazan (n. 1982) — politician.

Adina Cezar (1941–2024) — coregrafă.

Parintele Arsenie Papacioc — călugăr, martir al rezistenței anticomuniste, legat de mănăstirea Cozia.

Distanța Slănic - Călimănești

Indicații rutiere Slănic - Călimănești