Hunedoara

Hunedoara este un municipiu din județul Hunedoara, situat în partea central-vestică a României, în regiunea istorică Transilvania, la poalele Munților Poiana Ruscă, pe valea râului Cerna. Localitatea este atestată documentar din 1265 și este strâns legată de familie Corvinilor (Huniade), cea mai emblematică moștenire fiind Castelul Corvinilor, una dintre cele mai impresionante construcții gotice din Europa. Municipiul s-a dezvoltat ca centru siderurgic major din secolul al XIX-lea, devenind unul dintre cele mai importante poloane industriale ale României, iar astăzi își reînnoiește economia prin investiții în parc industrial, turism cultural și servicii.

Date Geografice

Coordonate geografice	45°46′11″ N, 22°55′13″ E (45.7697° N, 22.9203° E)
Altitudine medie	242–278 m
Județ	Hunedoara (HD)
Suprafață administrativă	97,30 km² (9.730 ha)
Populație (recensământ 2021)	50.457 locuitori
Densitate	613 loc./km²
Cod poștal	331006–331167
Fus orar	UTC+2 (EET), vară UTC+3 (EEST)
Prefix telefonic	+40 254
Localități învecinate	Deva (11 km), Călan (8 km), Simeria (11 km), Ghelari (12 km), Petroșani, Hațeg, Orăștie

Relief

Municipiul Hunedoara se află în Depresiunea Hunedoara, o depresiune intramontană amplă, la contactul dintre Munții Poiana Ruscă (la est și sud-est) și Munții Metaliferi (la nord-vest). Relieful este predominant deluros-muntos, cu alțițuni cuprinse între 220 și 278 m în zona orașului propriu-zis, iar pe teritoriul administrativ se întâlnesc și forme antropice de relief: haldă de zgură provenită din activitatea siderurgică și carieră de piatră. Principala cursă de apă este râul Cerna, care traversază orașul de la vest spre est, fiind însoțit de alți afluenti mici. Zona dispune de resurse naturale: zăcăminte de piatră, minereuri feroase, lemn, talc și potențial pentru creșterea animalelor.

Climă

Clima este temperată-continentală umedă, încadrată în clasificația Köppen ca Dfb (climat continental umed, cu veră caldă). Temperatura medie anuală se situează în jur de 9–10 °C. Iarile sunt reci, cu zăpadă frecventă și temperaturi care pot cădea sub -15 °C, iar verile sunt calde, cu medii lunare de 18–20 °C și maximi care pot depăși 30 °C. Precipitatiile anuale medii sunt de aproximativ 700–800 mm, cu un maxim primavără-vară. Vântul dominant este de vest și nord-vest. Gradul seismic al zonei este de 6 grade Mercalli.

Populație și demografie

An	Populație
1850	1.937
1912	4.520
1930	4.600
1948	7.018
1956	36.498
1966	68.207
1977	79.719
1992	81.337
2002	71.380
2011	60.525
2021	50.457

Conform recensământului din 2021, populația municipiului Hunedoara este de 50.457 de locuitori, în scădere constantă de la maximul istoric de 81.337 înregistrat în 1992, din cauza declinului industrialului post-1989 și a migrației interne. Structura etnică (2021): români 79,88%, maghiari 3,52%, romi 1,12%, alte etnii 0,34%, necunoscuță 15,13%. Structura confesională: ortodoxi 70,65%, penticostali 3,69%, romano-catolici 2,95%, reformați 2,42%, baptiști 1,12%, alte religii 2,99%, necunoscută 16,18%. Municipiul administrează localitățile componente: Hunedoara (reședință), Răcăștia, Boș, Groș, Hășdat și Peștișu Mare.

Istorie

Atestată documentar pentru prima dată pe 30 august 1265 sub numele de Hungnod (în registrul dijmelor papale), Hunedoara are o istorie mult mai veche, arheologii descoperind urme de locuire din epoca pietrei, bronzului și fierului pe Dealul Sânpetru și în jurul cetății. În epoca dacică, zona a fost un important centru metalurgic, dovadă fiind depozitele de lupe de fier și atelierele metalurgice descoperite. După cucerirea Daciei, romanii au stabilit un castru pe Dealul Sânpetru și un vicus la Peștișu Mare, exploatând minereurile de fier.

Anul 1409 marchează un punct de cotitură: regele Sigismund de Luxemburg dăruiește cetatea și domeniul Hunedoarei cneazului Voicu, fiul lui Șorb, pentru slujbe militare. Fiul său, Ioan de Hunedoara (Iancu de Hunedoara), transformă cetatea într-o reședință princelie sumptuoasă, construind Sala Cavalerilor, Sala Dietei și turnul „Ne Boisa”. Sub fiul lui, Matia Corvin, cetatea continuă să fie modernizată, iar în secolul al XVII-lea prințul Gabriel Bethlen adaugă Aripa Bethlen. Hunedoara devine târg al fierului, beneficiind de privilegii comerciale și scutire de dări până în epoca modernă.

În seglele al XIX-lea și al XX-lea, Hunedoara devine un colos industrial: în 1884 intră în funcțiune primul furnal al Uzinei de Fier, iar până la 1989 combinatul siderurgic producea peste 3 milioane tone oțel/an, populația ajungând la aproape 89.000 de locuitori. După Revoluția din 1989, industria a intrat într-o criză profundă, dar municipiul s-a reorientat spre turism cultural (Castelul Corvinilor), parc industrial, servicii și educație superioară (Facultatea de Inginerie din 1970). A fost declarat municipiu pe 17 februarie 1968.

Obiective turistice

Castelul Corvinilor (Castelul Huniazilor)

Cetatea medievală a Hunedoarei, construită în secolul al XIV-lea și transformată în reședință princelie de Iancu de Hunedoara și Matia Corvin, este unul dintre cele mai importante monumente de arhitectură gotică din România și figură în „top 10 destinații de basm din Europa”. Castelul include Sala Cavalerilor, Sala Dietei, Turnul Ne Boisa, Capela și Aripa Bethlen (1622), găzduind astăzi Muzeul de Istorie (inaugurat 1956) cu colecții de arheologie, lapidariu medieval și etnografie.

Lacul Cinciș (Lacul de agrement de la Cinciș)

Așezat la 15 km de municipiu, pe drumul spre Toplița, Lacul Cinciș este un lac de acumulare cu o suprafață de 867 ha, format în 1962 prin ridicarea unui sat cu peste 1.000 de ani de existență. Zona este o destinație turistică majoră, oferind sporturi nautice, pescuit, plimbări cu barca și cazare, sezonul turistic desfășurându-se lunile mai–septembrie.

Biserica Sfântul Nicolae (1458)

Cea mai veche biserică ortodoxă din Hunedoara, ctitorită în 1458, contemporană cu Castelul Corvinilor. Este monument istoric de categorie A, renumită pentru pictura murală și pentru faptul că a fost poleită în aur, beneficiind de contribuții ale sârbilor, grecilor și românilor. Se află în apropierea castelului.

Catedrala Ortodoxă „Sfinții Împărați Constantin și Elena”

Monument de arhitectură categorie B, ctitorită în 1947, situată în Parcul Tineretului. Este una dintre cele mai mari biserici ortodoxe din zonă, având o arhitectură neobizantină impozantă și pictură murală de o frumusețe deosebită.

Cetatea Dacică Sarmizegetusa Regia și Muzeul Civilizației Dacice

Situate la Grădiștea de Munte (comuna Orăștioara de Sus), la aproximativ 40 km de Hunedoara, capitalele statului dac (Sarmizegetusa Regia) și colonia romană Ulpia Traiana Sarmizegetusa fac parte din Patrimoniul Mondial UNESCO. Complexul include cetăți, templuri, sanctuare și sistemul de apărare al muntelui Kogaionon.

Personalități

Iancu de Hunedoara (Ioan de Hunedoara, 1387–1456) — voievod al Transilvaniei, comitat al Timișului, eroul antilotoman, părinte al lui Matia Corvin, considerat „părintele Hunedoarei moderne”, ctitor al Castelului Corvinilor.

Aurel Vlaicu (1882–1913) — inginer, aviator și inventor român, pionier al aviației mondiale, născut la Binținți (astăzi comuna Geoagiu, județul Hunedoara), constructor al primelor avioane românești (Vlaicu I, II, III).

Petru Groza (1884–1958) — avocat și om politic, șef al statului României (președinte al Consiliului Miniștrilor) între 1952–1958, născut la Deva, cu legături strânse cu Hunedoara.

Arsenie Boca (1910–1989) — părinte ieromonah, teolog și artist plastic (muralist) ortodox român, martir al închisorilor comuniste, canonizat ca sfânt, a activat la Mănăstirea Prislop (județul Hunedoara).

Ilarion Felea (1903–1961) — preot ortodox, profesor de teologie, martir al închisorilor comuniste, canonizat ca sfânt, a predat la Institutul Teologic din Sibiu dar cu origini în Țara Hațegului (Hunedoara).

Daniela Silivaș (n. 1972) — gimnastă de elită, câștigătoare a șase medalii la Jocurile Olimpice de vară din 1988 (Seul) și a numeroase titluri la Campionatele Mondiale și Europene, născută la Deva, antrenată în școala gimnastică hunedoreană.

Distanță între Slănic și Hunedoara

Indicații rutiere Slănic - Hunedoara